Timp de zece ani, autoritățile azere au dus o politică de discriminare etnică și economică al cărei scop era modificarea componenței etno-demografice a populației Nagorno – Karabah-ului. Sute de mii de etnici armeni au fost deportați de pe teritoriul Azerbaidjanului și dintr-un șir de localități din Nagormo – Karabah. Turcia a susținut în mod direct Azerbaijanul și este un complice al acestei țări.
Liviu Man: Care este cauza izbucnirii acestui conflict dintre Armenia și Azerbaidjan?
Sergey Minasyan: Conflictul din Nagorno-Karabakh, în faza sa modernă, s-a format ca o problemă politică internațională și regională încă la începutul secolului al XX-lea. După căderea Imperiului Rus, în Caucazul de Sud au apărut 2 state independente: Republica Armenia și Republica Azerbaidjan. Regiunea populată majoritar de armeni, Nagorno-Karabakh, denumită în limba armeană Artsakh, era luată în considerare în cadrul proceselor politico-militare și diplomatice ale acelor vremuri. Momentul fatidic a fost, probabil, decizia din 1921 a Biroului Caucazian al Comitetului Central al Partidului Comunist, potrivit căreia, după sovietizarea Armeniei și Azerbaidjanului, sub presiunea directă a lui Iosif Stalin, această regiune a fost inclusă în componența Azerbaidjanului sovietic. Ca urmare a acestui fapt, timp de zeci de ani autoritățile sovietice azere au dus o politică de discriminare etnică și economică, al cărei scop era modificarea granițelor interne ale regiunii și modificarea componenței etno-demografice a populației Nagorno-Karabakh-ului.
mai mult la /gazetadecluj.ro/
